Tramofilie

1

February 9, 2014 by calatoriinterbelici


Mania mea pentru tramvaie e moștenită din moși-strămoși. Vorbesc serios. Se pare că pe la începutul secolului trecut un străbunic de-ai mei băga spaima în sufletele trecătorilor dintr-un mic oraș de provincie de fiecare dată când se îmbăta. Se urca de unul singur în brișși gonea pe străzi, mai mai să-și omoare bietul cal la viteza aceea, de unde și porecla de Moș Tramvai, cel care gonea mai iute ca tramvaiul. 

Eh, cum, necum, m-am trezit  după câteva generații cu oleacă de tramomanie, pe lângă alte tulburări nervoase, cu mențiunea că apreciez îndeosebi latura artistică a fotografiilor cu tramvaie vechi, latură care fără doar și poate lăsa de dorit la stră-străbunicul meu.  

Din păcate, fotografiile interbelice de pe la noi, cu tramvaiele bucureștene sau din alte orașe, au mai mult valoare documentară. Nu s-a găsit nici un domn cu aparat care să ne lase niște fotografii voit artistice. Dacă vă apucă totuși vreo emoție văzând imaginile ce urmează, vă asigur că e pur întâmplătoare și că provine mai degrabă de la un înger prea slab sau de la o pasiune prea mare pentru interbeliciuni. 

Pentru cei care nu știu de unde vine STB, aflați că era prescurtarea Societății de Tramvaie București, al cărei act oficial de naștere datează din anul de grație 1909, deși Societatea Română de Tramvaiuri apăruse deja  de  prin 1871, cu tramvaie trase de cai și mai apoi cu tramvaie electrice, introduse în 1894. 

Ar mai fi de reținut că în 1929, spre eterna nefericire a strămoșului meu, tramvaiele cu cai sunt scoase din uz și că prin 1936 STB obține în sfârșit monopolul asupra transportului în comun bucureștean. Ca fapt divers, cam toți vatmanii și muncitorii STB îngroșau, dacă nu chiar alcătuiau în mare parte, for some reason, rândurile legionarilor ; motivul nu-i de fapt așa de surprinzător, căci făceau parte tocmai din categoriile sociale la care Legiunea “avea priză”, sintagmă nefericită în genere, dar potrivită în context. 

STB, mai precis denumirea STB, dispare în anul de grație socialistă 1950, când se transformă în mai utilitarista Întreprindere de Transport București.  Prin ‘90, știți și voi, devine Regia de Transport în Comun București, menită să vină cu o punere în scenă originală a tramvaielor, autobuzelor și troleelor din oraș.

Dar gata cu vorba, să trecem la fotografii: 


Pe bulivard 

Interior tramvai 1929 

Staţie de tramvai interbelică  

 

  

Advertisements

One thought on “Tramofilie

  1. Zetu Harry says:

    MAGHERU este bulevardul meu favorit din Bucuresti 🙂

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: