Circulatia in capitala in anii ’30

1

January 26, 2015 by calatoriinterbelici

 

 

     Imaginile cu automobile interbelice pe care le-am tot postat de-a lungul timpului v-au starnit fara indoiala, cel putin unora dintre voi, o puternica nostalgie. Desigur, ele emana eleganta unor vremuri trecute, aureolate tocmai datorita departarii de patina frumusetii. Multi dintre voi poate ar fi vrut sa traiasca in Bucurestiul de atunci, insa lucruri care noua ni se par minunate le dadeau de fapt interbelicilor mari batai de cap. Cum ar fi, de exemplu, circulatia in capitala. Dupa zapaceala din reteaua de transport in comun, am dat recent peste o alta zapaceala, la fel de mare: cea din trafic.
     Stim, stim, Bucurestiul nu e cunoscut nici astazi pentru respectarea regulilor de circulatie. De fapt, exista in prezent o singura lege- cea a junglei, o jungla de beton contorsionata si aglomerata. In perioada interbelica insa nu existau nici macar legi care sa fie incalcate- nu tu indicatoare, nu tu treceri de pieton, ce sa mai vorbim despre limita de viteza.
     Riscai prin urmare sa fii strivit in medie de vreo cateva zeci de ori pe zi, fie de un automobil in plina goana, fie de un carutas neatent sau de un autobuz demarand brusc dupa ce oprise in mijlocul strazii. Daca am fi trait pe atunci, am fi mers in mod cert cu grija, eventual pe un singur trotuar si lipiti de ziduri.
    Asa ca in 1936 politia capitalei planuia o actiune in stil mare, pentru a pune ordine in circulatia bucuresteana si a-i da o aparenta occidentala si civilizata. Pusi la curent cu aceasta initiativa, cei de la ”Realitatea ilustrata” s-au gandit sa dea o mana de ajutor, semnaland principalele probleme din trafic. Rezultatul a fost o lista destul de lunga, insa extrem de bogat ilustrata, o mina de aur pentru avizii (sau guvizii, din princina ochilor mariti de extaz) de imagini interbelice care alcatuiesc echipa calatorilor. 
    Interbelicii erau oameni practici si ceva mai inteligenti decat noi, astfel incat nu vedeau suficiente pedepsele aplicate soferilor si pietonilor. Se cerea neaparat crearea unor scoale speciale de circulatie, precum si educarea maselor in scolile obisnuite si in conferinte publice: Trebuesc instituite scoale de circulatie. Autoritatile sa organizeze saptamâni ale circulatiei, in care tineri si batrani sa’nvete care sunt regulele. Sa se tie conferinte in scoale si in ateliere despre circulatia in siguranta. Sa se imparta brosuri si sa se fata afise, in care sa se dea toate lamuririle. Nu ne-ar strica nici noua astazi niste saptamani ale circulatiei, ba chiar niste saptamani ale circulatiei in transportul in comun, spre educarea populatiei grabite, ingramadite si nepoliticoase.
     Sa trecem insa la partea tehnica : cei de la RI incep prin a se plange de lampile stradale recent amplasate in capitala. Acestea aveau un singur foc, care se schimba din rosu in verde, nu inainte de a aparea culoarea rosie clipitoare si de a se auzi un clopot pe post de semnal sonor (multumim domnului Boboescu, asiduu cititor al paginii, pentru aceste pretioase informatiuni). Cei de la RI nu prea ne explica concret de ce nu erau dintre cele mai potrivite. Ne spun insa ca in alte capitale europene se foloseau lampi cu trei culori, rosu inseamna ”stop”, alb sau galben pentru interval, iar verde ”liber”. Criteriul era asadar cel al modernizarii si al occidentalizarii orasului: Bucurestiul nu putea fi mai prejos decat celelalte capitale de pe continent.
 
                                           primul tip de lampa stradala introdus in capitala
 
     O alta problema recurenta era cea a taxiurilor, care ar fi trebuit sa stationeze pe directia de mers, ceea ce nu se intampla evident niciodata. De asemenea, interbelicii foloseau aparent prea multe semnale in timpul zilei si uitau sa aprinda farurile pe timp de seara. Mai coborau uneori si pe partea stanga din masina, riscand sa fie calcati, sau se incapatanau sa mearga pe linia de tramvai (hmm, va suna cunoscut ?) sau oriunde altundeva decat pe partea dreapta a carosabilului, cum era indicat in acele timpuri. O alta mare problema era limita de viteza, inexistenta in capitala care devenea prin urmare foarte periculoasa. In Occident, limitele erau de 40-50 km/h pe sosele si de 15-20km/h in orase.  Pentru a rezolva marea problema a traficului pe Calea Victoriei cei de la RI sugerau instituirea unui sens unic pentru pietoni (tineti dreapta !) precum si o astfel de limitare a vitezei la 15-20km/h.
  masina mergand, senin, exact pe linia de tramvai.
 
     Harababura se nastea si din opririle neregulamentare si intempestive ale masinilor, care stationau cu  incapatanare fix in miezul intersectiilor sau pe strazile foarte inguste, dotate preferabil si cu tramvai, pentru a perturba cat mai mult cu putinta circulatia si nervii oamenilor. Nici pietonii nu erau mai breji, traversand cu obstinatie in afara incrucisarilor de strazi, in mod haotic si, chiar si cand traversau pe la incrucisari, nu respectau semnalul stop. Aflati in plus ca pe vremea aceea se instituisera si treceri de pietoni, dar acestea nu aveau dungi de zebra, ci erau conturate de doua linii paralele si de cuvintele trecere de pietoni in preajma ambelor trotuare. 
 strada ingusta cu tramvai si masini stationate necorespunzator
 
 trecere de pietoni interbelica
 
     Birjarii, si asa pe cale de disparitie cu gloabele lor donquijotesti cu tot, dupa cum am aratat intr-o postare anterioara, erau huliti pentru ca, aparent, incurcau si mai mult circulatia, in special pe strazile mari, nerespectand aproape niciodata regula de a circula pe dreapta. Circuland pe mijloc, pe stanga, in sens invers si in toate partile, cei de la RI recomandau interzicerea totala a birjarilor si a camionagiilor pe strazile cu circulatie rapida si numeroasa. 
 birjarii si carutasii incurca-lume
 
    Aflata asadar in plin proces de sistematizare si de modernizare, capitala era departe de a fi o lume ordonata si rationala. Este adevarat, in fotografii ramanem surprinsi placut de spatiile parca mult mai largi si mai aerisite, de numarul redus de automobile. Dar pe strazile mari, intens circulate, se facea deja simtita povara aglomeratiei si a stresului la volan. Zapaceala trebuia inlaturata atat prin instituirea unor reguli potrivite, cat si prin educarea populatiei. Gandire, spunem noi, sanatoasa, care n-ar strica sa fie aplicata si astazi, pe ici, pe colo, in punctele esentiale. Am evita poate marlania in trafic, epopeea automobilistica, tragedia pietonala si oda in milimetru antic si razboinic din mijloacele de transport in comun. 
 sistematizare in viziunea “Realitatii ilustrate”
 
Sursa informatiuni si imagini, ”Realitatea ilustrata”, numarul din 9 februarie 1936, consultat pe situl Bibliotecii digitale a Bucurestilor.

Salvează

Advertisements

One thought on “Circulatia in capitala in anii ’30

  1. Zetu Harry says:

    Foarte interesant. Modelul american de trecere de pietoni. Model care se foloseste si astazi in USA

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: