De la Micul Paris la Micul New York

Leave a comment

September 19, 2016 by calatoriinterbelici

În anii 30 ai secolului trecut, bucureştenilor nu prea le mai plăcea să le spui că oraşul lor e Micul Paris al Balcanilor. Altele erau ambiţiile lor: progresul, tehnica, verticalele ameţitoare, stilul de viaţă american. În cartea sa „Bucureşti”, din 1935, Mircea Damian scria despre mania filmelor americane, care rulau şi de câte 7 ori pe zi în cinematografe, dar şi despre mania alunelor americane, altfel spus a arahidelor, care fuseseră adoptate cu entuziasm de către populaţie, ca produs la modă de peste Ocean.

Avem aşadar de-a face cu o schimbare de paradigmă: reperul cultural francez este încet-încet substituit de cel american. Poate nu neapărat la nivelul elitelor (deşi Petru Comarnescu, membru al grupului Criterion, scrie despre „homo americanus” şi zgârie-norii metropolelor în urma vizitei sale în S.U.A) se produce această schimbare, Parisul continuând să fie centrul cultural şi destinaţia preferată a protipendadei. Convertirea se produce mai ales la nivelul maselor, seduse de mirajul Hollywood-ului, al luxului, al riscului şi îndrăznelii nelimitate. Situaţia economică a ţării se schimbase după Unire şi tot mai mulţi tineri din provincie veneau în capitală să îşi încerce norocul: ei umpleau băncile facultăţilor sau trotuarele Bucureştilor în încercarea de a-şi depăşi condiţia socială. Iar depăşirea nu era deloc un fenomen rar. Bucureştii deveniseră un oraş în care îţi puteai schimba destinul peste noapte. Însuși Mircea Damian, cel care îi dedică urbei o carte întreagă, îşi petrece primele nopţi pe băncile din Cişmigiu, pradă disperării şi foamei. Însă destinul său se modifică radical: ajunge jurnalist şi scriitor. București, București –  tărâm al tuturor posibilităților, faste sau nefaste.

ny-antren
Confortul modern, blocurile cu locuinţele lor suprapuse, dezvoltarea pe verticală, transformă faţa oraşului patriarhal, supus mai mult modificărilor decât statorniciei. Iar jurnaliştii, care propagă idealul american în presă, exultă. Atât „Ilustraţiunea română”, cât şi „Realitatea ilustrată” constată cu entuziasm aceste prefaceri cotidiene. Ba chiar le exagerează şi romanţează vădit. Dacă nu ar fi venit războiul, iar apoi comunismul, s-ar fi născut un nou mit: Bucureștiul ca mic New York al Balcanilor. Dar n-a fost să fie.

„Acum douăzeci de ani Bucureştiului i se spunea „oraşul-grădină”. I se spunea aşa, fiindcă era privit mai mult sub aspectul periferic, aceasta reprezentând adevărata caracteristică pentru ochiul vizitatorului străin. Acum zece ani, i se spunea „micul Paris”- probabil din cauza străzilor lui înguste, a clădirilor de toate formele şi a familiarităţii exagerate, cu care te cuprindea în braţe decum coborai din tren. Azi, Bucureştiul nu mai e nici „oraşul-grădină”, nici „micul Paris.”. În mai puţin de zece ani, acest oraş, care părea de un nestrămutat spirit conservator, s-a lepădat de mantia tradiţiilor şi a făcut un salt pe deasupra Atlanticului…Bucureştiul a devenit „micul New-York”.

blocul Carlton văzut de pe strada Ion Câmpineanu

blocul Carlton văzut de pe strada Ion Câmpineanu (pe atunci strada Regală)

Jurnalistul identifica două cauze majore ale fenomenului: nesiguranţa plasării capitalurilor la bănci şi târnăcopul Primăriei. Una a distrus, cealaltă a construit. Clădirile se întrec să fie mai înalte decât vecinele lor de stradă, iar vechea imagine a Bucureştiului pare sentimentală şi prăfuită: „În loc de Montmartre, avem un Broadway în miniatură (bulevardul Elisabeta, plin de lumini și cinematografe), în loc de grădiniţe cu caişi, avem azi block-house-uri cu câte zece şi douăsprezece etaje, în loc de sentimentalism romantic, posedăm spiritul practic al sportului şi eleganţei americane.”

Bulevardul Elisabeta: Hollywood-ul sau Broadway-ul românesc

Bulevardul Elisabeta: Hollywood-ul sau Broadway-ul românesc

Românii s-au adaptat repede la „sgârie-nori”, aşa-zişii „sgârie-nori”, de fapt, pentru că erau ridicol de mici faţă de cei americani. Este vorba despre blockhaus-urile cu peste 5 etaje care înălţau oraşul și cu care bucureştenii s-au familiarizat fără probleme:„Oamenii s-au obicinuit atât de uşor cu camerele suprapuse ale block-house-urilor de parcă s-ar afla de când lumea în ele.” Românul s-a născut așadar modern? Românul s-a născut la bloc(khaus)?
„Ne-am americanizat cu totul”, constată jurnalistul, şi ne oferă fotografii grăitoare cu noile clădiri înalte ale oraşului şi cu scene stradale care amintesc de New-York: de la luxul îmbrăcămintei feminine la goana „ziariştilor”, adică a puştilor vânzători de ziare, gălăgioşi şi desculţi.

frumusețe feminină pe străzile capitalei

frumusețe feminină pe străzile capitalei

 

ziaristii

goana „ziariștilor”

Interesant şi amuzant în acelaşi timp este faptul că ochiul fotografului caută musai ceea ce de fapt nu era tocmai acolo sau, în orice caz, nu în măsura descrisă de jurnalistul autor al articolului. Se copiau aşadar nu doar clădirile americane, ci şi fotografiile. Fotograful turna realitatea în cadrele familiare ale unei alte lumi, uitând puțin de oltenii cu zarzavaturi sau de mahalalele cu aspect oriental ale orașului. Astfel, avem de-a face cu un muncitor la înălţimi „ameţitoare”, un biet etaj 5 sau 6, care imită celebrele cadre cu muncitori americani aflați în pauza de masă undeva pe la etajul 20.

muncitor de la un block-haus autohton

muncitor de la un block-haus autohton

sgarie-nor-american

muncitor pe un zgârie-nori american

muncitor-american
Articolul din 22 septembrie 1937, aşadar aproape de la sfârșitul interbelicului, rămâne grăitor pentru schimbarea de perspectivă a bucureşteanului şi românului, dar și pentru propaganda epocii, care făcea din București un avanpost al modernismului. De la Paris am traversat Atlanticul la New-York, făcând din localurile „automat” (cu automate de mâncare, băuturi şi prăjituri), alunele americane, filmele hollywoodiene şi sgârie-nori noile noastre fantasme.

 

sursa imagini autohtone: „Realitatea ilustrată”, 22 septembrie 1937.

Autor: Andreea Apostu

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: